Pronumele posesiv înlocuieşte atât numele posesorului
cât şi pe cel al obiectului posedat. Se întrebuinţează
în majoritatea cazurilor adjectival:
Exemplu:
|
mein Füllhalter, ihre Tinte, euer Buch |
Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvântului:
|
Meine Heimat, unsere Hauptstadt |
Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv:
| Comparație | I. | II. | III. | I. | II. | III. | |||
| pron. pers. Nominativ | ich | du | er | sie | es | wir | ihr | sie | Sie |
| pron. pers. genitiv | meiner | deiner | seiner | ihrer | seiner | unser | euer | ihrer | Ihrer |
| pron. pos. Nominativ | mein | dein | sein | ihr |
sein |
unser | euer | ihr | Ihr |
Pronumele posesiv de politeţe (Ihr) se scrie cu iniţială mare.
DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV
La singular,
pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului
nehotărât.
Pronumele posesiv se acordă în gen, număr şi caz cu obiectul posedat:
Caz Nominativ masculin
|
ein |
Bleistift |
|
|
mein |
Caz Genitiv masculin
|
eines |
Bleistifts |
|
|
meines |
Caz Nominativ feminin
|
Eine |
Feder |
|
|
meine |
Caz Genitiv feminin
|
Einer |
Feder |
|
|
meiner |
Caz Nominativ masculin
|
|
Ein |
Bruder |
|
Sein |
Caz Genitiv masculin
|
Eines |
Bruders |
|
|
Seines |
La plural, Nominativ, pronumele posesiv se
declină cu desinenţele articolului
hotărât:
Nominativ, plural, masculin, feminin și neutru
|
Die, Meine |
Bleistifte |
|
|
Federn |
||
|
Hefte |
Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor:
|
Număr |
Persoana |
Posesor |
Pronume posesiv |
|
Singular |
Pers. I |
Ich |
→ Mein |
|
Pers. A II-a |
Du |
→ Dein |
|
|
Pers. A III-a |
Er |
→ Sein |
|
|
Sie |
→ Ihr |
||
|
Es |
→ Sein |
||
|
Plural |
Pers. I |
Wir |
→ Unser |
|
Pers. A II-a |
Ihr |
→ Euer |
|
|
Pers. A III-a |
Sie |
→ Ihr |
|
|
|
Pronume de politețe |
Sie |
Ihr |
|
Declinarea pronumelui posesiv |
||||
|
Persoana I. |
||||
|
Singular |
Plural . |
|||
|
Caz |
Masculin |
Feminin |
Neutru |
Masc. fem. nentru |
|
N |
Mein |
Meine |
Mein |
Meine |
|
G |
Meines |
Meiner |
Meines |
Meiner |
|
D |
Meinem |
Meiner |
Meinem |
Meinen |
|
A |
meinen |
Meine |
Mein |
Meine |
|
Persaona a II-a |
||||
|
N |
Dein |
Deine |
Dein |
Deine |
|
G |
Deines |
Deiner |
Deines |
Deiner |
|
D |
Deinem |
Deiner |
Deinem |
Deinen |
|
A |
Deinen |
Deine |
Dein |
Deine |
|
Persoana a III-a masculin |
||||
|
N |
Sein |
Seine |
Sein |
Seine |
|
G |
Sines |
Seiner |
Seines |
Seiner |
|
D |
Seinem |
Seiner |
Seinem |
Seinen |
|
A |
Sinen |
Seine |
Sein |
Seine |
|
Persoana a III-a feminin |
||||
|
N |
Ihr |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
|
G |
Ihres |
Ihrer |
Ihres |
Ihrer |
|
D |
Ihrem |
Ihrer |
Ihrem |
Ihren |
|
A |
Ihren |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
|
Persoana a III-a neutru |
||||
|
N |
Sein |
Seine |
Sein |
Seine |
|
G |
Seines |
Seiner |
Seines |
Seiner |
|
D |
Seinem |
Seiner |
Seinem |
Seinen |
|
A |
Seinen |
Seine |
Sein |
Seine |
|
Plural |
||||
|
Persoana I. |
||||
|
N |
Unser |
Uns(e)re |
Uns(e)r |
Uns(e)re |
|
G |
Uns(e)res |
Uns(e)rer |
Uns(e)res |
Uns(e)rer |
|
D |
Uns(e)rem |
Uns(e)rer |
Uns(e)rem |
Uns(e)ren |
|
A |
Uns(e)en |
Uns(e)re |
Uns(e)r |
Uns(e)re |
|
Persaona a II-a |
||||
|
N |
Euer |
Eu(e)re |
Euer |
Eu(e)re |
|
G |
Eu(e)res |
Eu(e)rer |
Eu(e)res |
Eu(e)rer |
|
D |
Eu(e)rem |
Eu(e)rer |
Eu(e)rem |
Eu(e)ren |
|
A |
Eu(e)ren |
Eu(e)re |
Euer |
Eu(e)re |
|
Persaona a III-a (complement indicând genul masculin) |
||||
|
N |
Ihr |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
|
G |
Ihres |
Ihrer |
Ihres |
Ihrer |
|
D |
Ihrem |
Ihrer |
Ihrem |
Ihren |
|
A |
Ihren |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
|
Persaona a III-a (complement indicând genul feminin) |
||||
|
N |
Ihr |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
|
G |
Ihres |
Ihrer |
Ihres |
Ihrer |
|
D |
Ihrem |
Ihrer |
Ihrem |
Ihren |
|
A |
Ihren |
Ihre |
Ihr |
Ihre |
ÎNTREBUINŢAREA PRONUMELUI POSESIV
1. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează,
în majoritatea
cazurilor, atributiv:
Mein Lehrer lebt jetzt in Berlin.
O b s e r v a ţ i e:
în limba germană, spre deosebire de cea română,
pronumele posesiv
atributiv se pune înaintea substantivului, care
rămîne nearticulat:
unsere Schule = şcoala noastră, mein Buch = cartea mea
2. Uneori, pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. în acest caz este invariabil:
3. Alteori, pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie:
a) neprecedat de articol; în cazul acesta se declină ca articolul hotărât:
Ist das Ihr Füller? Ja, es ist meiner.
b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv precedat de articol:
Ist das Ihr Füller? Ja, es ist der meine.
c) în locul formelor : der (die, das) meine, deine, seine etc. se pot întrebuinţa şi formele derivate cu sufixul -ig:
Ist das deine Uhr? Ja, es ist die meinige.
4. Pronumele posesiv poate fi substantivizat; în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă:
die Uns(e)r(ig)en; ein Uns(e)r(ig)er
Întrebuinţat la singular, denumeşte o persoană
apropiată, lucruri personale, treburi, ocupaţii:
( = Am făcut ceea ce
îmi incumbă (este de datoria mea).
La plural, denumeşte, de obicei, rude, persoane
apropiate:
(= Multe
salutări de la ai mei.)
5. Pronumele posesiv de
persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul
pronumelui demonstrativ der, die, das, pentru a
înlătura o confuzie posibilă:
(Maria merse cu Hilda şi fratele
acesteia la cinema.)
(Maria merse cu Hilda şi fratele
ei în oraş.)
O b s e r v a ţ i e
în prima propoziţie, pronumele ihren a fost
înlocuit prin deren pentru că referirea nu era
destul de clară. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder,
s-ar fi putut înţelege că este vorba atât de fratele
Mariei cât şi de al Hildei. Confuziile acestea apar în
special, când genul subiectului este identic cu genul
complementului.