IMPORTANT!

Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare, rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea. Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit, glisant, unul într-altul. Primul element vocalic, deşi scurt, este ceva mai lung decît cel de-al doilea. Accentul cade pe prima parte a diftongului. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi.

1. Diftongul au

Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt, accentuat, la un u foarte scurt, închis, neaccentuat:

Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august, augur, nicidecum ca hiatul au din automobil [a-uto...], autor [a-utor] etc.

2. Diftongii ei, ai, ey, ay

ei, ai, ey, ay redau ortografic acelaşi diftong; el se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt, accentuat, la un e foarte scurt, închis, neaccentuat :

3. Diftongul eu, äu

Atât eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la un o scurt, deschis, accentuat la un ö foarte scurt, închis, neaccentuat:

PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE

1. În silabă accentuată

   În limba literară vorbită (Hochlautung), vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală), fie din acelaşi cuvînt, fie din cuvîntul premergător. Pentru a realiza această pronunţare specific germană, a vocalei iniţiale accentuate, întrerupem curentul fonator al sunetului precedent printr-o pauză cât de scurtă, apoi îl remitem brusc la pronunţarea vocalei.

Astfel se va pronunţa corect:

Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. Astfel de cuvinte sunt:

-    adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele interogative respectiv relative (compuse cu wor-) :

-   adverbele de loc compuse cu her, hin, vor:

-  pronumele reciproc

Observaţie:

în cuvintele compuse formate din prepoziţie şi einander, cele două elemente componente nu se leagă:  an/einander, bei/einander, für/einander, mit/einander etc.

d) anumite cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt compus:

e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor străină:

2. În silabă neaccentuată

Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent:

În substantivul compus Eifersatz de pildă cele două elemente componente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eifer-satz.