Vocalele limbii germane
CANTITATEA VOCALELOR GERMANE
Prin
împărţirea lor în vocale lungi şi scurte, vocalele
limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în
care nu există decât vocale de durată medie (în silabă
accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă
neaccentuată) .
Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decât
cele accentuate ale limbii române, iar vocalele germane
scurte sînt mai scurte decât vocalele româneşti care
sînt neaccentuate. Deosebirea cantitativă între vocalele
germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decât
deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele
neaccentuate ale limbii române. În
vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii
vocalelor, căci adesea sensul (şi ortografia) unui
cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei:
Exemplificări sonore
Cuvânt german
Sunet
vocală
Cuvânt german
Sunet
vocală
| Schaf (oaie) | (a lung) | Schaff (ciubăr) | (a scurt) |
| Stahl (oţel) | (a lung) | Stall (grajd) | (a scurt) |
| kam (venea) | (a lung) | Kamm (pieptene) | (a scurt) |
CALITATEA VOCALELOR GERMANE
Vocalele închise se rostesc cu buzele cât mai apropiate
una ie alta, limba şi maxilarul inferior fiind ridicate.
La rostirea vocalelor deschise, buzele sînt îndepărtate una
de alta, deschiderea gurii fiind deci mai mare decât la
vocalele închise ; totodată, maxilarul inferior este
coborît, iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii.
Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor germane :
în silabă accentuată, vocalele i, o, u, ö, ü, sunt în general închise când sînt lungi, şi deschise când sunt scurte.
La vocala a, importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt:
| a lung | a scurt |
|---|
|
Exemplificări sonore | Cuvânt german | Sunet vocală | Cuvânt german | Sunet vocală |
|---|
| habt | (a lung) | hat | (a scurt) |
| sagt | (a lung) | Sack | (a scurt) |
| Kahn | (a lung) | kann | (a scurt) |
| Ahle | (a lung) | alle | (a scurt) |
Dintre toate vocalele, la e apar cele mai multe variante: e lung poate A 16 fi atât închis cât şi deschis; în silabă neaccentuată, există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) ; în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci:
|
Exemplificări sonore | Sunet vocală e | Cuvânt german |
|---|
| 1. | e lung închis | Weg, See, geht |
| 2. | e lung deschis | Bär, zählt |
| 3. | e scurt deschis | stellt, hält |
| 4. | e scurt închis | der, er |
| 5. | e slab (neaccentuat) | sage, komme, befrage |
VOCALELE CU UMLAUT
1. ä (a Umlaut)
ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis, fie lung, fie scurt. Calitativ, ä seamănă cu primul e din „mere", aşa cum se pronunţă în graiul transilvănean.
|
Exemplificări sonore | Sunet vocală ä | Cuvânt german |
|---|
| 1. | ä lung | Bär, Mädchen, Täler |
| 2. | ä scurt | fällt, hält, Kälte |
2. ö (o Umlaut)
ö
se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis, iar
limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis.
ö
poate fi lung sau scurt, închis sau deschis:
|
Exemplificări sonore | Sunet vocală ö | Cuvânt german |
|---|
| 1. | ö lung închis | böse, hört, löst |
| 2. | ö scurt deschis | können, Löffel, zwölf |
3. ü (u Umlaut)
ü se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis, limba ridicîndu-se totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. ü poate fi lung sau scurt, închis sau deschis:
|
Exemplificări sonore |
Sunet vocală ü | Cuvânt german |
|---|
| 1. | ü lung închis | Rübe, trüb, üben |
| 2. | ü scurt deschis | füllt, Gürtel, Tüll |
PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE
1. în silabă accentuată
în limba literară vorbită
(Hochlautung), vocala de la începutul unei silabe cu
accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul
precedent (consoană sau vocală), fie din acelaşi cuvînt,
fie din cuvîntul premergător.
Pentru a realiza această pronunţare specific germană, a
vocalei iniţiale accentuate, întrerupem curentul fonator
al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă,
apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. Astfel se
va pronunţa corect:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
|
1. |
der / Abend, die/Arbeit |
|
2. |
der/erste, /oberste/Ast |
|
3. |
die schöne,/alte/Uhr |
|
4. |
dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter |
|
5. |
Er'/innere/ihn/an die/Arbeit! |
|
6. |
Der Be/amte be/achtete/alles |
Observaţie!
Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie
pronunţată exploziv, ca un fel de zgomot surd (Knacklaut,
coup de glotte). O
astfel de pronunţare dură, caracteristică mai ales
pentru teritoriul lingvistic nord-ger-man, este
posibilă, însă nicidecum obligatorie, întrucât nu în ea
constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale
accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea
vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la
rostirea ei.
Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. Astfel de cuvinte sînt:
a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele interogative respectiv relative (compuse cu wor-) :
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
daran, darauf, daraus, darin, darüber; woran, worauf, woraus, worin, worüber |
b) adverbele de loc compuse cu her, hin, vor:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
herauf, heraus, herein, herunter etc.; hinauf hinaus, hinein, hinunter etc.; voraus |
c) pronumele reciproc
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
einander [nu : ein/ander) |
Observaţie!
în cuvintele
compuse formate din prepoziţie şi einander, cele două
elemente componente nu se leagă:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
an/einander, bei/einander, für/einander, mit/einander |
d) anumite cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt compus:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
allein, vollends, warum. |
e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor străină:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
1. |
Abiturient, Adept, Initiale, interessant, Interesse, Logarithmus, Poem, Poesie, Poet, poetisch, reagieren, Reaktion, Reaktionär, real, Realismus, Realist, realistisch, Theater, theatralisch etc. |
2. în silabă neaeeentuată
Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent:
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
|
1. |
bauen, Bauer, hauen, lauern, trauen, Trauer |
în cuvintele compuse
însă, uneori şi vocala de la începutul silabei
neaccentuate trebuie articulată după o scurtă
întrerupere a curentului fonator, pentru a evita
confuzii.
în substantivul compus Eiersatz de pildă cele două
elemente componente nu se leagă (deşi al doilea element
începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o
eventuală confuzie cu Eier-satz. în her (übersetzen,
atît accentul cât şi pronunţarea nelegată ne ajută să
evităm confuzia cu heruber-setzen.
|
Exemplificări sonore |
Cuvânt german |
|---|
|
|
1. |
Eiersatz, herubersetzen |