Categoria gramaticală a pronumelui

 

IMPORTANT!

Business Plan Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală, ocupând în cadrul acesteia locul I.

    •

    • FUNCŢIILE PRONUMELUI ES


      Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia:

      1. în orice propoziţie, fie principală fie secundară, es poate fi întrebuinţat cu următoarele funcţiuni:
      a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular, neutru.
      în acest caz se traduce prin el sau ea, conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde :
       

      Wo ist das Kind? Es ist hier. (Unde este copilul ? — El este aici.)

      Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube, daß es interessant ist. (Cum este această carte? — Eu cred că ea este interesantă. )

       

      b) Ca pronume demonstrativ substantival, tradus de regulă, prin "aceasta"  sau "o" :
       

      Weiß er es schon? — Ich glaube, daß er es schon weiß. (Ştie el dej a aceasta ? — Cred că o ştie.)
       

       

      Ca pronume impersonal, intraductibil:
      (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise)
      — care exprimă fenomene ale naturii:
       

      Wieder regnet es. Wir wußten, daß es bald regnen wird.

       

      — care exprimă stări sufleteşti:
       

      Es graut mir. Alle sehen, daß (es) ihm graute.

       

      * în caz de inversiune, în propoziţia, principală şi în orice propoziţie secundară, es poate fi omis:

      Mir graut (es).
      (b) pe lângă verbele impersonale ocazionale: pentru a exprima un subiect nedeterminat:
       

      Es klingelt. Hörst du nicht, daß es klingelt?

       

      — ca subiect gramatical, dacă verbul exprimă o stare fizică sau spirituală:

       

      Es friert mich. Wir sahen, daß (es) ihn fror.


      în cazul ordinei inverse, în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară, es poate fi omis:
       

      Mich fror außerordentlich.

       

      — ca subiect gramatical, în forma reflexivă impersonală:
       

      Es liest sich gut in der frischen Luft. Wer weiß nicht, daß es sich im Freien gut arbeiten läßt?

       


      — ca subiect gramatical, pe lîngă verbele sein şi werden, folosite impersonal :
       

      Es ist schon spät. Es wurde spät. Da es spät wurde, warteten wir nicht länger.

       


      — ca subiect gramatical, în expresii impersonale:
       

      Es geht ums Ganze. Wer meiß nicht, daß es ums Ganze geht?

      Es gibt hier viel zu sehen. Ich weiß, daß es hier viel zu sehen gibt.

       

      2. Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală, ocupând în cadrul acesteia locul I:

      a) pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest caz după verbul finit. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis:

       

      Es kommen bald die Gäste. Insă: Bald kommen die Gäste. Wir wissen, daß die Gäste bald kommen.


      b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale:
       

      Es wird hier immer eifrig gearbeitet.

       

      însă:

      Immer wird hier eifrig gearbeitet. Wir wissen, daß hier immer eifrig gearbeitet wird.

      3. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvânt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei:
       

      Es steht fest, daß sie morgen kommen.